Gâsca cenușie este cea mai mare și mai robustă dintre speciile de gâște din genul Anser, având un corp rotund, un gât gros și lung și un cioc masiv de culoare portocalie, cu un muchi ușor albicios în vârf. Penajul este cenușiu cu nuanțe deschise pe burtă și neregulat punctat pe piept, iar picioarele sunt roz-purpuriu. În zbor formează lași impresionante în forma literei „V” și emite o gamă variată de sunete ascuțite, adaptări care o ajută să comunice și să economisească energie pe distanțe lungi lângă rutele migratorii.
Obiceiuri
Trăiește în stoluri sociale, unele populații fiind sedentare, iar altele migratoare, deplasându-se primăvara spre câmpiile nordice pentru cuibărit și toamna spre regiuni mai temperate; cuibărește pe sol, în zone umede sau agricole, și se hrănește predominant la sol cu iarbă și culturi agricole, de obicei la răsărit și amurg
Reproducere
Se împerechează primăvara și cuibăresc pe sol, construind un cuib din ierburi și puf într-o zonă umedă; femela depune în mod obișnuit 3–5 ouă și le clocește timp de aproximativ 28–30 de zile, iar ambii părinți apără cuibul și puii timp de câteva săptămâni după ecloziune.
Distribuție
Are o distribuție holoarctică: cuibărește în Europa nordică și centrală (inclusiv România, Germania, Islanda) și în Asia de Nord (Rusia, China), iar în perioada de iarnă multe populații migrează spre sud, în regiuni temperate și zone costiere din Balcani, Asia Mică și nordul Africii.
