Păstrăvul are un corp fusiform, ușor comprimat lateral, cu un peduncul caudal lat și o aripioară adipoasă între dorsală și coadă; coloritul variază de la maroniu-cafeniu pe dors și flancuri, cu pete roșii și negre încadrate în halouri palide, până la alb-gălbui pe abdomen. Masculii și femelele pot atinge lungimi de până la 70 cm în râuri și până la 140 cm în lacuri sau mare (record de 140 cm). Această specie este originară din bazinele râurilor Europei, Africii de Nord și Asiei de Vest, dar a fost introdusă în numeroase regiuni temperate și reci din America de Nord, Asia și Oceania, adaptându-se atât la mediile potamodrome (râuri), cât și la cele lacustre sau anadrome (mare).
Obiceiuri
Păstrăvii sunt preponderent solitari şi teritoriali, stabilind teritorii de hrănire odată încă de juvenili; se hrănesc diurn în special cu larve de insecte, crustacee și pești mici, vânând atât pe substratul pietros, cât și în coloana de apă, și se deplasează rapid prin înot sau sărituri pentru a evita prădătorii.
Reproducere
Păstrăvii de râu depun icre între octombrie și ianuarie (în emisfera nordică), formând mai multe gropițe superficiale în pietrișul râului cu mișcări viguroase ale cozii, unde femela lasă în fiecare cuib 1 000–1 500 icre. Larvele eclozează după 2–4 luni și rămân protejate în pietriș încă 2–3 săptămâni înainte de a începe hrănirea în coloana de apă
Distribuție
Nativ din bazinele reci și temperate ale Europei, Africii de Nord și Asiei de Vest, păstrăvul a fost introdus cu succes în majoritatea regiunilor cu ape reci din America de Nord, Asia și Oceania. Occupează râuri montane și de câmpie, lacuri și apropierea coastei marine, preferând ape limpezi, bine oxigenate și substrat pietros pentru reproducere.
